#Stămacasă se apropie de sfârșit și marea întrebare este, acum, ”cum reluăm activitatea în siguranță”?
Și...marele premiu pentru ”Decorațiunea anului 2020” revine….recipientului cu dezinfectant! Locurile II si III revin coșului de gunoi contactless și ”tabloului inspirațional” ce ne învață cum să circulăm în sensul acelor de ceasornic. Pereții vor îmbrăca un tapet modernist cu mesajul “Spală-te pe mâini”, în timp ce pauza de masă ne va aminti de anii de școală, când serveam merindele pe bancă. De data aceasta fără a face însă schimb cu colegul :).
Indiferent ca se vor întoarce doar o parte din angajați sau că programul va fi decalat, spațiile de lucru se vor transforma. Fiecare afacere și fiecare spațiu are particularități, iar măsurile recomandate depind de numărul ocupanților, de conformația spațiului, de tipul activității și devin chiar specifice până la nivel de obiect.
Care sunt recomandările la nivel mondial
Centrul de Control si Preventie al Bolilor (CDC) pentru Covid-19 recomandă măsuri împărțite în trei categorii: protecție personală, distanțare socială și curățare și dezinfectare a suprafețelor. Pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, în perioada imediat următoare vor fi esențiale crearea unor politici și proceduri interne și, poate cel mai important, comunicarea eficientă.
Ghidul de pregatire a spațiilor de lucru pentru Covid 19 OSHA 2020 (Occupational Safety and Health Act) definește modul în care virusul este transmisibil: prin aer, la o distanță de 1,83 m și prin atingerea suprafețelor contaminate și apoi a gurii, nasului sau ochilor (aceasta nefiind considerată principala cale de transmitere).
Conform celor patru niveluri de risc de expunere stabilite de OSHA, majoritatea angajaților din mediul office, fără contact cu publicul și poziționați la distanță față de colegi, se vor situa în categoria de risc mediu și redus. Cei care au contact frecvent și apropiat cu publicul se încadrează la risc mediu. Risc foarte ridicat este doar în cazul personalului medical.
În funcție de riscul ocupațional, autoritățile sanitare internaționale recomandă:
măsuri tehnice - nu se bazează pe comportamentul angajaților și sunt cele mai eficiente, dar și cele mai costisitoare. Includ montarea unor filtre de aer cu eficiență ridicată, creșterea ratei de ventilare și a aportului de aer proaspăt, instalarea unor bariere fizice transparente și a unor separatoare, precum și a unor senzori de mișcare.
măsuri organizatorice sau administrative - includ politici interne care au scopul de a minimiza expunerea, ca de exemplu lucrul de acasă, mutarea ședințelor în mediul online, alternarea programului, informare.
practici de lucru în siguranță - scopul lor este de a reduce durata, intensitatea și frecvența expunerii, prin dotarea spațiilor cu resurse de igienizare și informarea privind măsurile de protecție personală.
echipament personal de protecție - pentru angajați, clienți sau vizitatori. Mănuși, viziere, halate, ochelari, măști, toate sunt necesare și pot fi de ajutor dacă sunt utilizate corect.
Este foarte util Ghidul elaborat de Cushman & Wakefield, companie internațională de dezvoltări imobiliare care a ajutat firme din întreaga lume să readucă la birou peste un milion de angajați. Abordarea lor are la bază 6 pași și au creat conceptul “The 6 Feet Office” pe care l-au și implementat în birourile lor din Amsterdam.
Cum se face distanțarea socială într-un spațiu de birouri?
Pentru pregătirea oricărui tip de spațiu, se pornește de la întrebări:
Unde și care sunt sursele de expunere?
Care sunt factorii de risc individual?
Cine are probleme de sănătate, sarcină și ce vârste au cei ce urmează sa revină la birou
Suplimentar, se dezinfectează frecvent suprafețele și se asigura echipament personal de protecție.
Odată definite noile politici și proceduri, vor fi transmise vizual folosind suprafața pereților și a pardoselii, prin metode cât mai atractive.
Zona de primire
Prima măsură recomandată este triajul, pentru a reduce riscul de acces în clădire al unei persoane infectate. Sunt firme care oferă gratuit testare pentru angajați. Verificarea temperaturii în punctul de acces (dacă este posibil, chiar în exterior), deși ineficientă pentru pacienții asimptomatici, este o măsură absolut necesară, dar nu suficientă. Pentru ca triajul să se desfășoare respectând distanța socială, vor trebui marcate pe pardoseală ghidaje.
Pentru eventualii angajați care manifestă simptome pe parcursul zilei, spațiile de birouri vor trebui să aibă izolator, adică un spațiu închis în apropierea accesului, unde să poată fi izolați și de unde să fie preluați în caz de nevoie de personalul medical. Tot la acest capitol, trebuie stabilite procedurile de raportare și automonitorizare. Firul roșu rămâne comunicarea bidirecțională în cadrul fiecărei companii.
Covoarele dezinfectante din zona intrării trebuie poziționate așa încât așteptarea și procesul de curățare al pantofilor să se facă respectând distanța socială.
Când spațiul permite, este ideal ca intrarea și ieșirea să se facă pe uși diferite.
Zona intrării este reprezentativă pentru o companie și invită la socializare. Canapele, fotolii, băncuțe, toate conțin în general materiale greu de igienizat. Soluția? Abordarea simplă ar fi înlăturarea temporară a mobilierului tapițat. Acolo unde nu este posibil, există huse ce pot fi dezinfectate. Trebuie marcate clar locurile disponibile. Ideal ar fi să nu existe locuri de ședere care nu respectă distanța socială minimă.
E mult mai eficientă influențarea comportamentului prin design, decât așteptarea ca oamenii să citească instrucțiuni.
Zona holului principal e locul cel mai potrivit pentru a comunica vizual. La intrare se vor amplasa măști pentru vizitatori, mănuși, dezinfectanți și șervețele. Coșuri de gunoi speciale fără atingere sunt un must have, la fel și recipientele pentru colectarea măștilor și a mănușilor folosite.
Recepția reprezintă un punct vulnerabil și se recomandă măsuri ca: testarea personalului de la recepție, instalarea unei bariere fizice transparente și modificarea metodelor de acces ce implică atingerea suprafețelor.
Un alt aspect de analizat e modul în care se livrează mâncare sau colete. Recomandările sunt ca ridicarea pachetului să se facă în exterior dacă este posibil, într-un loc prestabilit. Dacă nu, curierul să intre în spațiu doar într-o zonă puțin circulată, retrasă și chiar să se folosească paravane de protecție tip ghișeu.
Coridoare, casa scării și lifturi
Circulațiile reprezintă un aspect greu de orchestrat și controlat. Comunicarea prin stickere pe pardoseală și ghidajul circulației asemeni regulilor pentru conducătorii auto se vor dovedi a fi cele mai eficiente măsuri în mediul corporate. De ajutor vor fi și separatoare fizice între benzile de circulație și chiar paravane acolo unde holul nu are lățimea necesară pentru a păstra distanța socială în dublu sens.
Liftul, fiind un spațiu cu dimensiuni reduse, va deservi foarte puține persoane deodată, păstrând distanța socială. Având în vedere și că este binevenită mișcarea în aceasta perioadă :), încurajarea alegerii scărilor pare a fi soluția mai sigură.
Zona de birouri și sălile de ședințe
Capacitatea maximă a fiecărei încăperi se calculează în raport cu suprafața minimă necesară pe om, 4 mp.
De exemplu, la o încăpere de 6 m x 6 m, adică 36 mp, capacitatea maximă ar fi de 9 persoane. Asta în cazul în care circulația s-ar desfășura impecabil, în ordine, în sensul acelor de ceasornic. Da, circulația controlată și planificată câștigă o densitate mai mare, însă această soluție se bazează foarte mult pe respectarea unor reguli de circulație care nu sunt naturale. Varianta mai simplă și sigură ar fi calcularea capacității încăperii scăzând culoarul de circulație.
Birourile vor fi repoziționate astfel încât să se respecte distanța de 2 m între ocupanți sau, atunci când nu e posibil (ca în cazul meselor mari tip insulă), se anulează locuri. În recomandări apare și specificația 1,5 m distanța între angajații care lucrează la birouri orientate față - spate și spate - spate. Birourile orientate față - față vor asigura separarea cu paravane dezinfectate zilnic.
În toată schema de rearanjare a meselor, e important să fie amplasate materiale de igienizare și coșuri de gunoi pe traseul de acces și în zona fiecărui birou. Menținerea ferestrelor deschise cât mai mult, acolo unde se poate, ajută. Dezinfecția suprafețelor de lucru se face la începerea programului și, apoi, la fiecare 4 ore.
O soluție, pentru spațiile mai mari de birouri de tip ”open space”, este instalarea unui ecran de afișaj la intrarea în încăperi, care să arate numărul de persoane și numărul locurilor disponibile.
Spațiile pentru ședințe sau conferințe, în perioada imediat următoare, ar putea fi transformate în spații de birouri, recomandarea fiind ca ședințele să se desfășoare în continuare online, chiar dacă toți membrii participanți sunt în aceeași clădire.
Pentru a reduce zonele de contact, acolo unde este posibil, se recomandă demontarea ușilor care nu sunt esențiale, fie ele de intrare într-o încăpere, fie uși de la dulapuri. O altă variantă ar fi blocarea acestora în poziție deschisă.
De descurajat acum este și practica de a folosi o imprimantă la comun, deci este preferabil ca imprimantele sa fie oprite și înlăturate sau acoperite. În zona tablelor de scris sau a altor suprafețe de tip white board nu trebuie sa fie markere sau cretă ce ar putea fi atinse de mai mulți angajați.
Legat de întrerupătoare, recomandarea este ca becurile să fie pornite la începutul programului și oprite la finalul zilei în toate încăperile folosite frecvent. Această măsură ridică costurile de întreținere și merită analizat dacă sunt încăperi în care ar fi mai eficientă înlocuirea becurilor cu unele cu senzor.
Senzori se pot monta și la bateriile de la baie și la rezervorul wc-ului. De preferat sunt și dozatoarele de săpun cu senzor.
Bucătăria, oficiul și spațiile de relaxare
Spațiile pentru relaxare sau joacă, deși tot mai spectaculoase în ultimii ani, reprezintă zone cu risc mare de răspândire și probabil vor deveni spații de birouri în perioada următoare. Spațiile pentru sport se recomandă să rămână închise în acest moment. Și bucătăria, zona de luat masa și oficiile își vor pierde din popularitate. Recomandările sunt de a înlătura vasele și vesela, la fel și alimentele care nu sunt individual ambalate. Chiar și prepararea cafelei pare a fi un gest periculos, cu foarte multe suprafețe de contact, mai mult sau mai puțin ușor de dezinfectat. Practica cea mai sigură ar fi pachețelul cu mâncare de acasă, în recipient compatibil cu cuptorul cu microunde (folosit după dezinfectarea butoanelor) și tacâmuri la pachet. Băuturile sunt de preferat în sticle individuale. Gustările mai pot fi păstrate doar dacă sunt ambalate individual.
Frigiderul, cuptorul cu microunde, aparatul de cafea sau dozatorul de apă sunt obiectele cel mai frecvent atinse de cei mai mulți dintre angajați. Abordarea responsabilă implică folosirea lor cât mai puțin cu putință sau chiar deloc.
Concluzie
Menținerea sănătății este prioritară atât pentru angajator, cât și pentru angajat și fiecare este responsabil să depună tot efortul pentru a depăși această perioadă...ce nu pare deloc că s-ar apropia de final, din păcate. Până mai ieri amenajam birouri pentru colaborare, relaxare și creativitate. Astăzi, obiectivul principal este distanțarea socială. Nu analizăm prioritar funcțiuni, zgomot sau lumină, ci suprafețe de contact. Întrebarea “Care e experiența utilizatorului?” s-a transformat în “Care sunt sursele de expunere și factorii de risc?”. Multe soluții funcționează deja cu succes, acolo unde s-a relansat economia și, în perioada următoare, vor fi cu siguranța lucruri de învățat și la noi.
Pe noi, arhitecții și designerii, acest nou set de cerințe pentru proiectare nu poate decât să ne facă mai conștienți de responsabilitatea pe care o avem atunci când amenajam un spațiu.
Să ne vedem sănătoși!
# canyouhearme
arh. Marina Berdilă
