Partea I - Sănătate și siguranță:
Materialele din finisaje, mobilier și accesorii
Venirea pe lume a unui copil este un motiv de fericire extraordinară și toți, indiferent că suntem mame hiper protective, tați speriați de mamele hiper protective sau bunici excesiv de entuziasmați, ne dorim ca spațiul în care va crește să fie de-a dreptul perfect, să îi ofere toate premisele pentru o dezvoltare armonioasă, sigură și sănătoasă. Și da, și noi, arhitecții și designerii ne dorim același lucru! :)
Ca arhitect cu experiență în amenajarea grădinițelor, spațiilor de joacă și camerelor de copii, sunt aici să te ajut să-ți faci o strategie, să vedem împreună ce este important, ce ajută la dezvoltarea armonioasă a copiilor și cum să îți organizezi spațiul. Oferta pentru părinți e copleșitoare și strategiile de marketing te fac să crezi că ai nevoie de fiecare lucrușor. Dar hai să le luăm pe rând și să-ți arăt cum gândim noi, la Naturalesa, un spațiu pentru copii.
În primul rând, îl vedem din două perspective, în funcție de care voi împărți și eu acest articol:
1. Sănătatea și siguranța copilului în cameră
2. Dezvoltarea armonioasă a copilului în spațiul său.
Siguranță
Orice mamă știe că primul lucru la care se gândește când vine vorba de siguranța copilului în cameră este mobilierul, iar orice tată află instant ce înseamnă ”baby-proof-ingul” întregii case până la urmă (căci, da, ce e mult nu strică, evident :)). Așadar, e clar că primele bifate sunt diversele accesorii de protecție montate la colțurile și muchiile mobilierului, capacele de priză, siguranțe pentru sertare, uși, ferestre, porți și margini de siguranță pentru scări și paturi, etc. Dacă am încerca însă de la început, cel puțin pentru camera copilului, piese de mobilier cu muchii, mânere și colțuri rotunjite? :)
Un alt aspect foarte important pentru prevenirea accidentelor este fixarea în perete a pieselor de mobilier. Iar locul în care le fixăm este de asemenea important. Spre exemplu, depozitarea medicamentelor, a obiectelor ce se pot sparge (plante în ghivece), a jucăriilor demontabile, cu părți mici ce pot fi înghițite trebuie să se facă în partea superioară, fără acces pentru copil. Niște polițe fixate la înălțime pe perete ar fi utile în acest scop.
În același timp, trebuie să evităm decorarea cu elemente ca fețe de masă, panglici, șnururi și sfoară (la draperii) cu care micuțul se poate sugruma sau le poate trage până cad cu tot ceea ce este pe/legat de ele.
Nu în ultimul rând, indiferent dacă e în camera copilului sau în baie, masa de schimb este bine să aibă, în imediata apropiere, tot ceea ce este necesar în acest proces: scutece, șervețele, creme, coș de gunoi. Căci timpul pe care îl pierzi căutând oricare dintre acestea înseamnă un potențial risc de cădere pentru bebelușul agitat.
Sănătate
Ecologic, verde, sustenabil, bio, organic, non-toxic…?
Alegerea unor produse sănătoase poate fi una dificilă astăzi, când raioanele cu materiale de construcții sunt pline cu ambalaje verzi și zeci de termeni ambiguu definiți: sustenabil, verde, eco, bio, ecologic, organic, natural, nontoxic, sănătos, etc. Da, fiecare dintre ele pare grozav la prima vedere, însă de asta e bine să ne bazăm pe… a doua vedere, cea a unui profesionist.
Astfel, ”verde”, ”ecologic”, ”sustenabil” fac referire la impactul redus asupra mediului pe care un produs îl are și care poate fi cuantificat complet numai prin analiza întregului ciclu de viață al produsului, de la materia primă - prelucrare - transport - punere în operă și sfârșitul ciclului de viață. Din această perspectivă, de foarte multe ori e vorba de cântărirea beneficiilor și alegerea unui atribut în detrimentul celuilalt.
De exemplu: bambusul este un material natural, provenit din surse rapid regenerabile. În momentul în care un parchet din bambus străbate însă mii de km pentru a ajunge într-un dormitor din Cluj-Napoca, el nu mai poate fi considerat o alegere în totalitate ecologică, din cauza poluării și a consumului de resurse cauzate de transport. Dacă acest parchet mai este tratat și cu un lac toxic, cu emisii de compuși organici volatili, cu siguranță nu mai este nici o alegere sănătoasă.
Un mod simplu de a alege ”sănătos” este căutarea acelor produse pe a căror etichetă scrie NON-TOXIC. Este de preferat să fie fără compuși organici volatili și să aibă la bază materiale naturale. Pentru produsele cu bază lemnoasă, căutăm să fie fără formaldehide.
În concluzie, materialul ideal (dacă putem să îl numim așa) este:
non-toxic;
natural;
produs local.
Cu siguranță ce e bun pentru mediu, e bun în perspectivă și pentru noi, dar esențial în camera copilului rămâne non-toxic.
International Living Future Institut, organizația nonprofit din spatele sistemului de certificare Living Building Chalenge (cel mai riguros standard pentru clădiri verzi la nivel mondial), oferă o listă a celor mai periculoase substanțe care trebuie categoric evitate, în așa numita listă roșie.
Calitatea aerului interior
Calitatea aerului interior trebuie să fie principala prioritate din perspectiva impactului negativ asupra sănătății copiilor. Corpul lor este mai sensibil deoarece sunt în creștere. Poluarea din interior creează factori de stres pentru organismul lor, care, în loc să se ocupe de procesele de creștere și vindecare (mai ales atunci când dorm), este preocupat să răspundă factorilor nocivi din mediu. Similar se întâmplă și la nivel mental și emoțional, unde “poluarea” se compune din suprastimulare cu elemente vizuale intense care cauzează stres și reduc capacitatea de concentrare.
Care sunt factorii care contaminează aerul din spațiile interioare?
Substanțele chimice emise de (unele) materiale de construcții, piese de mobilier, textile, produse de curățenie;
Microorganismele: virusuri, bacterii, spori de mucegai, etc.
E important să aerisim încăperile constant și să menținem un nivel de umiditate între 40 și 50%. Aerul staționar viciat poate duce la condens și mucegai, care, pe lângă bolile respiratorii, cauzează oboseală, dureri de cap și probleme de concentrare.
Cum să avem totuși grijă ca aerul să rămână curat, mai ales azi, când puține locuințe au sisteme de ventilare mecanizată și majoritatea sunt închise aproape ermetic cu tâmplărie performantă (în mod paradoxal)?
În primul rând, prin alegerea unor finisaje non-toxice. Un mod simplu de a privi acest aspect este că tot ceea ce intră în contact cu aerul influențează calitatea lui, iar cele mai mari suprafețe de contact sunt pereții, tavanul și pardoseala.
Pereți și tavane
Da, ați ghicit, primul criteriu este: natural, în detrimentul sinteticului! Așa cum ne-am învățat să citim etichetele produselor alimentare, la fel trebuie să facem și în cazul finisajelor, pentru care fișa tehnică este ”portativul” ce trebuie descifrat.
Câteva ponturi:
E mai bine să fie vopsea pe bază de apă, decât pe bază de ulei și e ideal să fie fără compuși organici volatili;
Sunt de preferat: tencuiala pe bază de lut sau de var, gletul de var, vopsele pe bază de var, clei vegetal, toate cu pigmenți naturali;
Dacă optezi pentru tapet, adezivul trebuie ales tot non-toxic, pentru că inevitabil va emana în încăpere, ani de zile, compuși organici volatili.
Pardoseli
Un aspect important de avut în vedere este ușurința cu care materialul poate fi curățat. Astfel, materialele tari, cu suprafața plană sunt soluția potrivită.
Din perspectiva sănătății, cele mai bune variante sunt materialele naturale cu finisaje și adezivi non-toxici.
Parchetul din lemn masiv, bambus, pluta și linoleumul natural sunt soluții bune, care nu vor emana substanțe chimice toxice în camera copilului.
Pentru a puncta și la capitolul impact de mediu redus, este ideal ca lemnul parchetului de exemplu sa provină din lemn certificat FSC sau lemn reciclat.
Cu toate că nu reprezintă o alternativă locală, parchetul din plută este pe lista favoriților noștri, în ultimii ani găsindu-se în variante tot mai plăcute estetic și tot mai rezistente la apă și zgârieturi.
De regulă, pentru pardoseli căutăm materiale non-toxice, fără compuși organici volatili și fără formaldehide. Formaldehida este o substanță clasificată de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind potențial cancerigenă. Formaldehidele pot fi emanate, de exemplu, de materialele pe bază lemnoasă (PAL, MDF, placaj, OSB), din cauza adezivului cu care se lipesc așchiile lemnoase sau a cleiului ce lipește furnirul.
Mobilier și accesorii
Mobilierul din lemn masiv este prima noastră alegere, în detrimentul PAL-ului sau a MDF-ului (compuși organici volatili, formaldehide). De evitat sunt și tratamentul antipată și cel antimicrobian. Finisajele mobilierului trebuie să fie non-toxice, iar salteaua patului din latex natural, cocos sau bumbac organic.
Covoarele, pe de altă parte, sunt medii care acumulează praf și compuși organici volatili și, în general, cele sintetice reprezintă una dintre cele mai periculoase alegeri pentru camera copilului. Ce le face și mai dăunătoare sunt tratamentele antipată și cele antifoc.
Revenind la discuția despre sustenabil, verde, eco, non-toxic, etc., un alt exemplu, chiar dacă este o alegere ecologică, un covor din materiale plastice reciclate poate fi încărcat de substanțe chimice potențial dăunătoare, deci nu este și cea mai sănătoasă opțiune.
E de preferat un covor din bumbac organic, bambus, sisal sau lână, fără tratamente chimice, cu substrat din iută de exemplu.
Urmează - Partea II - Estetica și funcționalitatea camerei copilului. Design pentru o dezvoltare armonioasă
Urmărește-ne pe Facebook! Luna copiilor vine cu multe surprize, chiar și un webinar unde vom detalia toate aspectele ce țin de camera copilului.
arh. Marina Berdilă
