Un obiect decorativ albastru, o plantă sau o față de masă deosebită pot face diferența?
Din plăcere sau necesitate, uneori acasă devine și biroul nostru, indiferent că dispunem de un spațiu dedicat sau trebuie să ne descurcăm pe masa din bucătărie.
Cu certitudine, spațiul ne influențează emoțiile, starea de spirit, capacitatea de concentrare și modul de gândire. Vestea bună este că oricare ar fi locul de unde lucrăm, există trucuri care și-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului și care ne ajută să fim mai creativ, relaxați și chiar mai fericiți.
De ce funcționează?
Specia umană a petrecut 99,99 % din viața pe planetă în mediul natural. Avem înrădăcinate mecanisme de răspuns care ne-au asigurat supraviețuirea ca specie. Emoțiile ne ajuta sa distingem între lucruri bune sau rele, sigure sau periculoase.
Vânător și totodată vânat, omul a învățat să reacționeze la stimuli atât la nivel emoțional cât și prin modul de funcționare al creierului. Atunci când era pradă și în spatele sau alerga un tigru fioros, cu siguranța frica și stresul făceau creierul omului să proceseze strict calea de scăpare imediată și nicidecum soluțiile inovative. Departe de omul nostru de atunci, gândul că, într-o zi, va transforma planeta în propriul său loc de joacă și că va privi împreuna cu copilul lui, un tigru liniștit în sanctuare speciale.
Sunt două moduri în care mintea noastră funcționează: un mod creativ și unul pragmatic. Situațiile în care avem nevoie de gândirea pragmatică sunt cele care apelează la judecată, selecție, claritate și analiză critică. De exemplu, atunci când avem ideile și trecem în faza de testare - validare a lor, sau când sarcinile sunt repetitive, logice și matematice. Acest mod poartă numele de gândire convergentă. Fără el, probabil am rămâne toți doar niște visători cu planuri mărețe, niciodată puse în aplicare.
Al doilea tip de gândire, cea divergentă, înseamnă deschiderea spre opțiuni, oportunități și noi surse de inspirație. Este acea gândire creativă, imaginativă, o stare de reverie atestată încă din preistorie, proprie doar momentelor când omul era relaxat, se simțea bine, într-un mediu sigur.
Cum poate spațiul să influențeze sănătatea și creativitatea noastră?
O fereastra spre grădină ajută pacienții să se recupereze mai repede, în timp ce o încăpere cu ferestre și plante ne poate debloca gândirea intuitivă.
De-a lungul timpului, oamenii de știință au căutat răspunsuri la această întrebare prin experimente, teste și chiar cu ajutorul tehnologiei de scanare a creierului.
Omul de știință Jonas Salk susținea capacitatea spațiului de a debloca gândirea creativă. În anul 1947, în căutarea vaccinului pentru poliomielită, își începea cercetările în cadrul unui laborator întunecat al Universității de Medicină din Pittsburgh. După ani de zile de cercetare fără succes în laboratorul din subsol, Salk se retrage pentru o pauză de reflecție la o mânăstire franciscană în Italia. Înconjurat de spații înalte, cu arcade și fresce colorate, ferestre mari prin care inundă lumina naturală și natura, mintea lui s-a deblocat și a reușit sa găsească o soluție pentru vaccin. A corelat imediat succesul său cu frumusețea locului din Italia care, susține el, i-a permis să gândească intuitiv, să revizuiască structura întregii sale cercetări.
Așa s-a născut o întreagă știința, care studiază interacțiunea om-spațiu, numită psihologia spațiului.
Dr. Roger S. Urlich, profesor de arhitectură în Suedia, este probabil cel mai influent cercetător din domeniul designului pentru spații medicale, bazat pe dovezi (Evidence-based design EBD).
El a căutat să înțeleagă dacă și cum, accesul vizual prin ferestre la mediul exterior (natura), poate influența sănătatea pacienților și timpul de recuperare. Rezultatele cercetărilor sale au un efect profund asupra designului și influențează felul în care se construiesc spitale și experiența pacienților din întreaga lume.
Tehnologiile de scanare a creierului validează ceea ce concluziona Abraham Maslow (renumit pentru piramida nevoilor) sau Alice Isen: frumosul (vizual, tactil, sunet) are impact major asupra creierului nostru activând zona asociată cu iubirea și experiențele pozitive. Când ne simțim bine, rezultatele testelor confirmă: devenim mai creativi.
Pe de altă parte, ceea ce noi percepem ca fiind urât sau stresant, activează zona asociată cu frica, furia și mișcarea. Anxietatea ne face sa ne concentrăm strict asupra problemei imediate, lucru extrem de util atunci când încercăm să scăpăm de un pericol.
Revenind la spațiul nostru actual: felul în care amenajam spațiul în care lucrăm de acasă poate ajuta la activarea unuia dintre cele două moduri în care gândim. Și pentru că a lucra de acasă nu e lucru ușor din perspectiva echilibrului emoțional și performanței profesionale, să îmbrățișăm câteva trucuri care să ne facă mai plăcut procesul și, în același timp, să ne ajute să lucrăm la potențial maxim:
01. Delimitează locul și timpul pentru lucrul de acasă
Rutina și consistența îți eliberează mintea, pentru ca tu să fii mai creativ. Fura startul cu puțină pregătire!
Un spațiu definit clar și folosit constant în scop profesional, accentuează gândirea divergentă, crește motivația și productivitatea. Acest fapt se datorează condiționării clasice, în mod similar cu răspunsul câinelui lui Pavlov. Creierul nostru, supus în mod repetat, în același context, la anumite sarcini, pare să răspundă în timp, prin activarea gândirii creative în momentul în care ne așezăm în acel spațiu.
Un alt avantaj major al stabilirii acestui spațiu constant pentru muncă este separarea clară și stabilirea unor limite între viața personală și cea profesională. Această delimitare scade riscul de epuizare mentală, scade nivelul de stres și în același timp crește nivelul atenției și al productivității.
Pentru cei care nu au posibilitatea de a amenaja acasă un loc cu destinație permanentă de lucru, o soluție ar fi crearea unui ritual de pregătire, care poate să implice, spre exemplu: utilizarea unei fețe de masă sau mouse pad doar în acest scop, selecția unor obiecte mici decorative ce pot fi poziționate și ulterior mutate (mic ghiveci cu plante, un suport pentru instrumente de scris sau orice altceva ne inspiră în munca pe care o facem), o anumită cană pentru ceai sau cafea, pe care o folosim doar atunci când lucrăm sau cărți din domeniu. Părinții sunt deja familiari cu noțiunea de rutină, prin etapele pe care le derulează în fiecare seară la culcarea copiilor, rutină a cărei scop este de a pregăti copilul să accepte mai ușor ora de culcare.
Cele 60 de secunde de pregătire zilnică a locului, vor transmite creierului că urmează să între în modul creativ și ne pot ajuta să economisim minute bune.
02. Alege albastrul
Într-un context fericit și liniștit, mintea îți va activa toate resursele care ne fac să fim creativi.
Un studiu al Universității din Columbia Britanică efectuat în anul 2009, a demonstrat că subiecții expuși la culoare albastru au punctat mai bine la testele ce măsoară gândirea creativă decât de cei expuși la culoarea roșu care au punctat, în schimb, mai bine pentru gândirea convergentă.
Deci alege să așezi pe birou un obiect albastru, sau alege albastru pentru imaginea de fundal a monitorului, atunci când ai nevoie să găsești idei noi sau munca ta este creativă. Alege roșu, dacă ești în etapa de analiză și validare a ideilor iar sarcinile tale sunt de tip logic, matematic.
O explicație ar fi motivația de evitare - abordare care este înrădăcinată în creierul nostru datorită experiențelor trecute. Natura ne-a creat astfel încât să maximizăm plăcerea și să evităm riscul. Astfel, într-un context fericit și liniștit, cum ar fi la malul apei limpezi sub un cer senin de vară, mintea va activa toate resursele care ne fac creativi.
În fața unui risc, cum ar fi vederea sângelui, a focului, gândirea devine rigidă, nu mai vedem lucrurile în ansamblu și nici variante posibile și imposibile, devenim alerți și focusați.
O altă explicație ar fi relația dintre spațiul mintal al ideilor și spațiul fizic în care ne aflăm. Aparent, cu cât spațiul fizic perceput în jurul nostru este mai mare, cu atât este spațiul mintal mai expandat. Albastrul implică ideea de spațiu nemărginit. Deci, pentru a face loc ideilor noi, sfatul este sa cautăm un obiect albastru cu care să ambientăm spațiul de lucru. Sau, cel puțin, să înlocuim bluza de pijama cu un tricou albastru, culoarea creativității. În niciun caz nu ne apucăm de treabă în pijama, pentru că asta contravine sfatului de mai sus.
03. Privește pe fereastră, caută poza bunicii și promovează planta de pe pervaz la rangul de coleg de serviciu
Ce vezi în jurul tău atunci când lucrezi de acasă?
Fereastra oferă o deschidere vizuală spre un spațiu mai amplu și, după cum spuneam mai sus, cu cât percepem vizual un spațiu mai larg, facem loc mai multor idei creative.
În plus, accesul vizual la spațiul exterior (mai ales dacă acesta include vegetație, cer sau forme de relief) reduce stresul și oboseala psihică și dă sentimentul de libertate și deschidere.
Studiile efectuate în spații de birouri arată ca angajații care au acces vizual printr-o fereastra spre mediul exterior, dorm mai multe ore pe noapte. Alte studii arată ca pacienții internați în saloane cu ferestre, în special cu vedere spre elemente naturale, răspund mai bine la tratament și se recuperează mai repede.
În 1975, Jay Appleton construia teoria „perspectivei și refugiului“, teorie care susține că felul în care percepem peisajul se datorează, cu precădere, deprinderilor preistorice ale omenirii. Conform teoriei, ceea ce ne place într-un peisaj este distribuirea optimă a spațiilor deschise, posibilitatea supravegherii terenului și existența locurilor de adăpostire pentru situațiile în care ar apărea vreo amenințare.
Vânător și totodată potențial vânat, omul ar fi dobândit din timpuri preistorice abilitatea de a prospecta vizual spațiile în care se află. A vedea fără a fi văzut, spune Appleton, este trăsătura cheie a unui teritoriu socotit sigur, perceput ca plăcut și respectiv evaluat ca frumos.
Astfel, așezarea biroului cu vedere înspre o fereastră, în laterală, ar fi ideală. Conform teoriei de mai sus, așezarea cu fața complet înspre fereastră și, deci, cu spatele înspre încăpere ar putea să ne lase cu spatele descoperit și să cauzeze stres prin neputința de a vedea posibilul prădător.
Orice circumstanță ce cauzează stres reduce creativitatea! În cazul în care avem biroul poziționat cu fața înspre perete, putem folosi o oglindă care să ne permită să vizualizăm și spațiul din spatele nostru, pentru a putea sta relaxați în orice moment.
Când vine vorba de stres, mai avem un mecanism de răspuns care ne asigură supraviețuirea, care intră în acțiune la vederea obiectelor ascuțite (cuțit, dinții animalelor, stânci).
De aceea elementele curbe, moi induc liniștea și relaxarea, dând semnalul de siguranță creierului. Acest fapt este astăzi dovedit concret prin tehnologiile de scanare a creierului. Ce putem aplica de aici? Putem alege un ghiveci rotunjit sau obiect decorativ fără muchii și colțuri ascuțite.
Natura are un efect de restaurare a atenției. Elementele vegetale amintesc de hrană, de supraviețuire. Tot ceea ce evocă mediul natural ca forma, culoare sau miros, ne poate debloca imaginația.
O imagine cu un peisaj natural produce în creier un efect similar cu imaginea reală, de aceea ne putem folosi de un tablou, poster sau vedere, în cazul în care spațiul nu permite vizibilitate spre exterior.
Principiul funcționează și la scară mai mică: o mască din iută pentru ghiveci, un coș de bambus sau paie, o plantă (fie ea și artificială), textura lemnului dintr-un obiect decorativ, sunt lucruri pe care le găsim pe acasă și le putem transforma în aliați de nădejde în procesul creativ.
04. Așează un tablou pe perete în zona de lucru
Un peisaj și poza bunicii ne lărgesc percepția asupra timpului și spațiului.
Arta stimulează creativitatea pentru ca eliberează imaginația, ne aduce plăcere și ne provocă să învățăm lucruri noi.
Atunci când privim un obiect de artă, ochii fac o mișcare sacadată care întărește conexiunile neuronale dintre emisferele creierului. Astfel, arta poate induce o stare de reverie care ne ajută sa ne detașam de context, să ne limpezim mintea. Practic, arta este un instrument al creativității. De aceea este de dorit ca în zona de lucru să expunem un tablou, un poster sau un citat preferat, orice ne pasionează și motivează.
Din seria elementelor vizuale ce ne ajută să fim mai creativi, o imagine reprezentând ceva din trecut (membri ai familiei, un obiect de la bunici sau de la anticariat) stârnește nostalgia și automat lărgește perspectivele gândirii. Așa cum principul funcționează în strânsă legătură cu spațiul perceput, în aceeași măsură spațiul ideilor este corelat cu dimensiunea timpului. Noțiunea timpului expandat ne face să fim mai creativi și să ne dorim experiențe noi.
Este de preferat să schimbăm periodic amplasarea obiectelor decorative. Odată ce ne obișnuim cu ele, nu le mai observăm cu același efect benefic.
05. Notează ideile la loc vizibil!
Fă loc ideilor noi în mintea ta.
Conform psihologilor, creierul uman poate reține în memoria de scurtă durată între 5 și 9 unități de semnificație. Studii experimentale au arătat că în primele 6 secunde creierul uită peste 50% din materialul memorat și după 15 secunde uită 90%.
O tactică bună ar fi sa avem mereu la îndemână un loc unde să putem așterne idei, inclusiv pe telefon. În acest scop, pentru biroul de acasă, ideal ar fi să instalăm o tablă magnetică, un panou de plută, o tablă de scris tip whiteboard sau chiar vopsea cu efect de tablă, direct pe perete. Astfel vom dezvolta un obicei din a nota ideile importante și orice altceva ne menține mintea ocupată de-a lungul zilei. Vom face loc astfel ideilor noi. Afișându-le în loc vizibil, primim un ajutor neașteptat în procesul creativ chiar de la membrii familiei.
Se știe că obiceiul de a nota sarcinile și lucrurile importante are ca efect reducerea stresului.
Imaginile sunt procesate de creier mult mai rapid decât cifrele sau textele, așa că e de dorit să desenăm sau chiar să facem scheme și grafice.
Dacă și după ce ne-am întins ideile cu hârtiuțe pe sfoară cu cârligele de rufe, în lipsă de altceva, suntem în continuare în pană de idei, e de preferat sa ne retragem puțin într-un loc cu lumină difuză. Studiile arată ca sub lumină puternică ne simțim supravegheați și, în consecință, mai puțin liberi să ne asumăm riscuri, de teama de a fi criticați. Chiar și câteva imagini cu flăcările dintr-un șemineu (ex. de pe YouTube) ne poate veni în ajutor, fiindcă reduce tensiunea arterială și încurajează reflecția.
În concluzie, după un mic ritual de pregătire, ne așezăm la masă așa încât să avem într-o laterală o fereastră. Schimbăm imaginea de fundal a ecranului cu o poză reușită cu apa albastră dintr-un concediu. Alegem o cană specială pentru intervalul de lucru și punem lângă noi o plantă, câteva cărți din domeniu și un obiect vechi - vorba aia "something old, something new, something borrowed, something blue". Nu stăm cu spatele spre încăpere și nu uităm să punem pe masă artă sub orice forma dispunem. Și pentru ca aceste trucuri funcționează, vom avea nevoie de un mod prin care să scriem ideile și să lăsăm astfel loc, în fiecare zi, pentru altele noi.
Dacă subiectul ți-a trezit interesul, îți recomand cartea lui Donald M. Rattner, "My Creative Space. How to Design Your Home to Stimulate Ideas and Spark Innovation", care conține 48 de tehnici bazate pe studii științifice.
Sperăm să te găsească cu bine acest articol și așteptăm să ne împărtășești poveștile și experiențele tale cu lucrul de acasă. Urmareste-ne pe Facebook, urmează noi articole.
arh. Marina Berdilă
